Succesiunea după deces, sau moștenirea, reprezintă o procedură legală, prin care bunurile mobile sau imobile ale unei persoane ce a încetat din viață intră în posesia unuia sau mai multor moștenitori. 

Informațiile despre tipul moștenirilor, beneficiari legali, acte necesare pentru succesiune sau taxe succesorale sunt regăsite în Codul Civil, iar în cele ce urmează le vom explica pe fiecare în parte, pentru a înțelege mai bine ce presupune procedura de moștenire. 

●       Cadrul legislativ pentru procedura de moștenire (succesiune) 

●       Principalele tipuri de moștenire 

●       Cine sunt moștenitorii legali 

●       Persoane care nu pot fi moștenitori 

●       Dreptul de moștenire pentru soțul supraviețuitor 

●       Siguranța financiară pentru soțul supraviețuitor 

●       Ce este rezerva succesorală și ce sunt moștenitorii rezervatari 

●       Ce acte sunt necesare pentru succesiune

●       Taxe de succesiune 

Cadrul legislativ pentru procedura de moștenire 

Informațiile legale despre moștenire sunt prevăzute în Codul Civil, în Legea 287/2009. Legea succesiunii actualizată ne pune la dispoziție mai multe informații despre dreptul la moștenire al descendenților, ordinea pe care care rudele defunctului o au la moștenire, cota soțului supraviețuitor, tipurile de moștenire permise, cât și despre conținutul unui testament. 

Principalele tipuri de moștenire 

Există două moduri prin care succesorii pot intra în posesia moștenirii, iar acestea sunt determinate de tipul de succesiune care, în România, poate fi legal sau testamentar: 

Moștenirea testamentară 

Această formă de moștenire se aplică atunci când persoana care a decedat a lăsat, încă din timpul vieții, un testament, adică un act de moștenire în care a stabilit cine va primi bunurile sale după ce va înceta din viață. Persoana care lasă testamentul are posibilitatea de a-și alege unul sau mai mulți moștenitori legali, care pot fi sau nu înrudiți cu aceasta. Totuși, pentru a fi considerat valabil, testamentul trebuie întocmit într-una dintre următoarele forme: 

Testament olograf 

Acest document este scris de mână și este datat și semnat de persoana care dorește să își lase moștenirea după deces. Deși are valoare legală, acesta poate fi, în unele cazuri, relativ ușor atacat în instanță și declarat nul, de către anumiți succesori, nemulțumiți de conținutul acestuia. 

Testament notarial 

Cu toate că îndeplinește același scop precum testamentul olograf, cel notarial are o valoare juridică mai mare, pentru că este încheiat de către un notar public, în prezența a doi martori, și este păstrat în arhivele notariale. Pentru ca documentul să fie valid din punct de vedere legal, notarul se va asigura că testamentarul (persoana care își lasă moștenirea) este în deplinătatea facultăților mintale și că în conținutul acestuia nu se regăsesc elemente care contravin legii. 

Moștenirea legală 

Moștenirea legală este acea formă de succesiune care se aplică atunci când o persoană a încetat din viață, însă nu a lăsat un testament, sau testamentul pe care l-a lăsat nu include toate bunurile sale. Astfel, după deces, toate posesiunile neacoperite de un eventual testament vor fi supuse procedurii de succesiune, iar moștenitorii legali pot beneficia de o parte din avere, în funcție de gradul de rudenie pe care aceștia îl aveau cu persoana decedată. 

Cine sunt moștenitorii legali 

Moștenitorii legali sunt cei care au dreptul de a primi averea persoanei care a încetat din viață, datorită relației de rudenie pe care o aveau. Există o ordine dispusă în grupe, care determină cine are prioritate la obținerea bunurilor. 

●       Grupa I - Copiii persoanei decedate, nepoții sau strănepoții, care, potrivit legii, pot fi copii naturali sau adoptați; 

●       Grupa a II-a - Părinți, frați, surori sau descendenți ai acestora; 

●       Grupa a III-a - Bunici sau străbunici ai persoanei decedate, care pot fi pe linie maternă sau paternă; 

●       Grupa a IV-a - Mătuși, unchi, veri primari sau frați și surori ai bunicilor, până la gradul al patrulea de rudenie. 

În mod uzual, primirea bunurilor persoanei decedate este rezervată rudelor din grupa I. În situația în care defunctul nu are urmași, sau aceștia decid să renunțe la drepturile lor, moștenirea va reveni rudelor din grupa a II-a, iar acest tipar se repetă până când se ajunge la grupa a IV-a. 

În cazul în care persoana care a încetat din viață avea un fond de pensie privat Pilon II, beneficiarii se stabilesc în baza Certificatului de moștenitor. De asemenea, conform noilor prevederi legale, moștenitorii pot opta între cumularea conturilor, dacă moștenitorul are calitatea de participant la un fond de pensii, sau poate opta pentru plata unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora penalităţi, indiferent dacă beneficiarul are sau nu calitatea de participant. 

Mai multe informații despre cum poți intra în posesia sumelor din contul de pensie privată, atunci când ai calitatea de moștenitor, poți găsi aici, la secțiunea Moștenire ca urmare a decesului participantului. 

În cazul în care niciuna dintre rudele enumerate mai sus nu dorește să intre în posesia averii defunctului, toate bunurile se transferă comunei, orașului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile respective atunci când s-a deschis moștenirea. 

Persoane care nu pot fi moștenitori 

Există și anumite excepții, în care persoane ce fac parte din grupele enumerate mai sus nu au dreptul la moștenire (succesiune), generate de următoarele situații: 

Sunt nedemne de drept 

●       Persoane care au fost condamnate penal pentru tentativa de omor a persoanei care a lăsat moștenirea; 

●       Persoane care au fost condamnate penal pentru tentativa de omor a unui moștenitor, cu scopul de a-l înlătura pe acesta din linia succesorală. 

Sunt declarate nedemne de drept la maximum un an de la deschiderea moștenirii: 

●       Persoane condamnate penal pentru fapte de violență fizică ori morală sau fapte săvârșite intenționat care au dus la moartea celui ce lasă moștenirea; 

●       Persoanele care, din rea intenție, au ascuns, falsificat, alterat sau distrus testamentul persoanei care lasă moștenirea; 

●       Persoane care au împiedicat întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului de către cel ce lasă moștenirea. 

Dreptul de moștenire (succesiune) pentru soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare 

Soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare nu face parte din nicio grupă de moștenitori legali, deoarece acesta concurează cu fiecare clasă chemată la moștenire. Astfel, partea din avere la care soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare are dreptul se stabilește în funcție de grupa din care rudele ce vin la moștenire fac parte, după cum urmează: 

●       Dacă există descendenți ai persoanei decedate,  soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare are dreptul la o pătrime din avere; 

●       Dacă există ascendenți privilegiați (părinții – tatăl și mama – defunctului, din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție) care au dreptul la moștenire în concurs cu colateralii privilegiați (fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora), soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare va primi o treime din avere; 

●       Dacă există doar ascendenți privilegiați sau doar colaterali privilegiați, soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare primește jumătate din avere; 

●       Cu ascendenți ordinari (rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia) sau colaterali ordinari (rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv),  soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare va avea dreptul la trei sferturi din moștenire; 

●       Dacă niciuna dintre grupele de rude nu vine la moștenire, soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare va primi toare bunurile defunctului. 

Dacă între cei doi parteneri există o hotărâre definitivă de divorț sau dacă aceștia aveau doar o relație de concubinaj, partenerul supraviețuitor nu are dreptul la moștenire. Desigur, singura excepție este menționarea partenerului în testament de către persoana decedată. 

Siguranța financiară pentru soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare 

Un instrument prin care o persoană poate asigura viitorul financiar al partenerului său și al întregii familii, în cazul unui eveniment neprevăzut, este încheierea unei polițe de asigurare de viață. 

Un astfel de instrument oferă sprijin financiar ție sau familiei, în cazul anumitor situații neprevăzute prin care poți trece. O poliță de acest tip poate acoperi situații precum: decesul, afecțiuni de sănătate grave, invaliditatea parțială sau totală, precum și afecțiuni medicale mai ușoare și leziuni provocate de accidente (rutiere sau casnice). 

În cazul în care te-ai hotărât să faci acest pas și să asiguri viitorul financiar al întregii tale familii, este recomandat să iei legătura cu un consultant financiar, care să-ți răspundă la toate întrebările și să te ajute să alegi cea mai potrivită asigurare pentru tine. 

Ce este rezerva succesorală și ce sunt moștenitorii rezervatari 

Rezerva succesorală reprezintă o parte din moștenire, la care are dreptul o categorie de moștenitori, numiți și rezervatari. Potrivit legii, aceștia au dreptul la cel puțin jumătate din moștenire, chiar și împotriva dorinței defunctului, manifestată prin liberalități (act juridic prin care o persoană dispune bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane) sau dezmoșteniri. 

Potrivit Codului Civil, sunt considerați moștenitori rezervatari: 

-        Soțul supraviețuitor; 

-        Copiii și nepoții; 

-        Ascendenți privilegiați (părinți, însă nu și frați). 

Această prevedere legislativă are rolul de a proteja moștenitorii rezervatari de orice situație, acțiune, sau decizie a testatorului care i-ar putea lăsa fără bunurile la care au dreptul legal. 

Ce acte sunt necesare pentru succesiune 

În urma decesului unei persoane, moștenitorii acesteia vor trebui să obțină o sesizare privind deschiderea procedurii succesorale, care se eliberează de către Biroul de Stare Civilă din localitatea de domiciliu a defunctului, pe baza următoarelor documente: 

●       Cerere tip; 

●       Certificat de deces în original al defunctului pentru care se face succesiunea; 

●       Certificat de atestare fiscală în original, eliberat pe numele defunctului de către Direcția de Taxe și Impozite Locale, prin care se atestă că nu există datorii la bugetul local; 

●       Certificatul de căsătorie și cel de naștere al soțului supraviețuitor; 

●       Certificatul de naștere și, după caz, de căsătorie, pentru toți moștenitorii, însoțite de actele lor de identitate; 

●       Actele de proprietate pentru toate bunurile ce fac obiectul succesiunii: acte de vânzare/cumpărare, titluri de proprietate, procese verbale, certificate de acționar, contracte de împrumut etc.; 

●       Testament, dacă există. 

Taxe de succesiune 

Pentru a intra în posesia bunurilor persoanei defuncte, moștenitorii trebuie să achite o serie de taxe și impozite de succesiune, care se vor împărți în mod egal între toți beneficiarii. În cazul în care există doar un singur moștenitor, acesta va suporta integral toate cheltuielile. 

În situația în care succesiunea este dezbătută în fața unui notar, moștenitorii vor avea de achitat un onorariu, calculat în funcție de valoarea masei succesorale. Pentru că valoarea bunurilor imobile este stabilită în Grila Notarilor, nu există posibilitatea ca acestea să fie subevaluate sau supraevaluate. La acest onorariu se adaugă și o taxă de intabulare, în situația în care moștenitorul dorește să fie trecut și în cartea funciară. 

Dacă succesiunea este dezbătută în cel mult doi ani de la decesul proprietarului, moștenitorii nu vor trebui să achite un impozit către stat, însă în cazul în care acest termen se depășește, va trebui achitat un impozit de 1% din valoarea totală a masei succesorale, atât pentru bunuri mobile, cât și imobile. 

Atunci când succesiunea este dezbătută în instanță, cheltuielile sunt mai mari și depind de o serie de factori, precum: procedurile juridice și expertizele necesare sau numărul de moștenitori. 

Pentru că moștenirea este modul legal prin care familia poate intra în posesia bunurilor unei persoane decedate, este bine să cunoști în detaliu ce presupune întreaga procedură, cât și cum se realizează un testament, pentru a asigura viitorul financiar al celor dragi.